Partidul Forța Dreptei: O alternativă de dreapta într-o scenă dominată de compromisuri

Context și istoric

Forța Dreptei (FD) este un partid politic de centru-dreapta pe scena politică românească. Își are originea în evenimentele de după alegerile parlamentare din 2020 și schimbările de conducere din Partidul Național Liberal (PNL) din 2021. În septembrie 2021, Ludovic Orban – fost prim-ministru al României și președinte al PNL – a pierdut șefia partidului în favoarea lui Florin Cîțu, pe fondul tensiunilor legate de direcția politică a liberalilor – ro.wikipedia.org. Orban a anunțat imediat intenția de a crea o „nouă construcție politică gata să continue moștenirea PNL” – ro.wikipedia.org, nemulțumit de decizia succesorilor săi din PNL de a forma o coaliție guvernamentală alături de Partidul Social Democrat (PSD). Această „alianță contra naturii” PNL-PSD a fost catalizatorul rupturii: un grup semnificativ de parlamentari liberali loiali lui Orban – 16 deputați și 3 senatori – au demisionat din PNL în toamna anului 2021, urmându-și liderul – ro.wikipedia.org. Ludovic Orban însuși a fost exclus din PNL în noiembrie 2021, după ce și-a manifestat public opoziția față de cooperarea cu PSD – ro.wikipedia.org.

Noua formațiune politică inițiată de Orban a fost constituită formal la 14 decembrie 2021, când s-au depus actele la Tribunalul București – ziaruldevrancea.ro. Numele ales, Forța Dreptei, provine chiar din titlul moțiunii cu care Orban a candidat la șefia PNL, semnalând continuitatea valorilor liberale tradiționale. Tribunalul a aprobat înregistrarea partidului la începutul lui 2022, în pofida unor contestații (inclusiv o încercare eșuată de a bloca noul partid din partea unui avocat apropiat de PNL) – spotmedia.ro, spotmedia.ro. În mod simbolic, fondatorii Forței Dreptei au subliniat că noul partid s-a născut ca răspuns la „trădarea electoratului de dreapta” prin alianța cu PSD, declarându-se continuatorul autentic al votului anti-PSD din 2020 – g4media.ro.

Printre fondatori și lideri inițiali se numără mai mulți foști membri marcanți ai PNL: Ionel Dancă (fost purtător de cuvânt al guvernului Orban), Antonel Tănase, precum și Adrian Miuțescu – fost deputat și lider PNL Argeș. De asemenea, parlamentari din alte județe – precum Ion Ștefan (Vrancea) – au aderat la proiect. Forța Dreptei s-a lansat oficial ca partid de sine stătător în ianuarie 2022, odată cu obținerea personalității juridice – spotmedia.ro, și imediat a început organizarea în teritoriu. Până în primăvara lui 2022, se înființaseră filiale județene în aproape toată țara, pe baza unor grupuri de inițiativă desemnate de conducerea centrală. Un caz elocvent a fost filiala Vrancea: la 11 aprilie 2022, Ludovic Orban anunța formarea organizației Vrancea a FD, mandatat fiind un grup coordonat de deputatul Ion Ștefan – ziaruldevrancea.ro. În mod similar, s-au pus bazele filialelor în majoritatea județelor, astfel că Orban declara la finele lui 2023 că partidul are circa 20.000 de membri și structuri constituite în 39 de județe (aproape toate) – jurnalulolteniei.ro. Expansiunea rapidă a avut la bază în special exodul unor aleși și membri PNL nemulțumiți de alianța cu social-democrații, care au preferat să se alăture noii formațiuni liberal-conservatoare.

În legislatura 2020-2024, parlamentarii Forța Dreptei au activat ca opoziție, deși partidul nu existase la alegeri. Grupul Orban a funcționat inițial neafiliat formal, însă suficient de numeros cât să conteze în balanța puterii. Ei au criticat constant guvernele succesive (în special guvernul de coaliție PSD–PNL–UDMR format în noiembrie 2021), poziționându-se ferm contra politicilor promovate de noii aliați la putere – ro.wikipedia.org. Practic, Forța Dreptei s-a definit încă de la început prin opoziția față de „compromisul” PNL cu stânga și promisiunea de a reprezenta dreapta autentică, neîncătușată de influența PSD.

Ideologie și poziționare politică

Forța Dreptei se revendică drept un partid liberal-conservator de centru-dreapta, pro-european și atașat valorilor democrat-creștine – ro.wikipedia.org. Doctrina oficială a partidului este o sinteză între liberalismul clasic (orientat spre libertăți economice și individuale) și conservatorismul moderat (axat pe tradiție, familia și credința creștină) – g4media.ro. În spiritul acestei viziuni, FD promovează principiile economiei de piață, proprietatea privată, reducerea intervenției statului și susținerea antreprenoriatului – complementate de accentul pe valorile naționale și identitatea culturală. Apartenența României la UE și NATO este considerată fundamentală: partidul se declară ferm pro-occidental, respingând orice discurs suveranist sau anti-occidental care ar pune la îndoială locul României în Uniunea Europeană sau Alianța Nord-Atlantică – g4media.ro. Acest lucru diferențiază net Forța Dreptei de curentele naționaliste sau eurosceptice apărute recent pe eșichierul politic.

Discursul liderilor FD subliniază frecvent că formațiunea reprezintă „adevărații liberali”, în contrast cu un PNL perceput ca deviat de la valorile sale. Ludovic Orban a afirmat explicit că PNL și-a abandonat principiile odată cu intrarea în „alianța toxică” cu PSD: „PNL este vasalul PSD. Au făcut alianță cu PSD, trădând grav electoratul – oricine votează PNL trebuie să știe că aduce PSD la guvernare” – jurnalulolteniei.ro. Conform lui Orban, PNL a „călcat în picioare doctrina liberală” acceptând politicile social-democrate (creșteri de taxe, pomeni bugetare, instituții excesive) – jurnalulolteniei.ro. În antiteză, Forța Dreptei se prezintă drept păstrătorul pur al valorilor de dreapta: libertăți individuale, economie liberă, tradiție și stat de drept. Partidul respinge explicit „curentele neo-marxiste și progresiste” și militează pentru reafirmarea valorilor fondatoare ale liberalismului național românesc – ro.wikipedia.org – un set de valori care include drepturile și libertățile cetățenești, familia, credința creștină și patriotismul luminat.

Poziționarea pe eșichier este clară: centru-dreapta, în zona liberal-conservatoare – ro.wikipedia.org. Forța Dreptei s-a afiliat la nivel european cu Partidul Popular European (PPE) – marea familie a creștin-democraților și liberal-conservatorilor din UE, din care face parte și PNL. De altfel, FD își asumă moștenirea istorică a vechiului Partid Național Liberal, adoptând chiar sloganul „Prin noi înșine!” (sloganul tradițional al liberalilor interbelici) și culorile verde-albastre similare. Această identitate este menită să transmită continuitate doctrinară, în ciuda schimbării de siglă. Forța Dreptei se diferențiază de alte partide de dreapta prin accentul pus pe coerența doctrinară: liderii săi afirmă că nu vor repeta deriva alianțelor contra naturii și nu se vor abate de la principiile de dreapta doar pentru accesul la putere. Acest profil ideologic relativ purist vine însă la pachet și cu o provocare: partidul trebuie să își construiască de la zero o bază electorală în jurul acestor valori, într-un context politic dominat de formațiuni mai vechi și mai bine înrădăcinate.

Activitate politică și performanțe electorale

Fiind un partid nou (înființat la finele lui 2021), Forța Dreptei nu a participat ca atare la alegerile generale din 2020. Totuși, între 2021 și 2024 a avut reprezentare parlamentară prin grupul de deputați și senatori desprins din PNL. Acești aleși – deși aleși inițial pe listele PNL – au activat ca opoziție distinctă, punând bazele unei platforme parlamentare a Forței Dreptei. În Camera Deputaților, grupul Orban a numărat inițial 16 deputați, iar la Senat 3 senatori, conform repartizării după plecările din PNL – ro.wikipedia.org. Deși numărul lor s-a mai redus ulterior (câțiva parlamentari neafiliați au migrat sau au devenit independenți), Forța Dreptei a reușit în legislatura 2020-2024 să aibă o voce în Parlament prin aceste figuri. Au fost inițiate moțiuni simple și proiecte de lege (adesea în parteneriat cu USR, cealaltă forță din opoziție) menite să sancționeze derapajele guvernării PSD-PNL. De exemplu, în februarie 2024 FD, alături de USR, a depus o moțiune simplă împotriva ministrului de Finanțe Marcel Boloș, acuzându-l că prin politicile sale „ia banii bolnavilor, mamelor și copiilor cu cancer” pentru a acoperi deficitul bugetar – forta-dreptei.ro. Prin astfel de acțiuni parlamentare, FD a încercat să își demonstreze utilitatea ca factor de opoziție, chiar dacă numeric era o facțiune mică.

Testele electorale majore pentru Forța Dreptei au venit în anul 2024, când au avut loc pe rând alegeri europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. Conștient de dificultatea depășirii pragului electoral de unul singur, partidul a încercat să formeze alianțe pre-electorale cu formațiuni similare ideologic. Astfel, la finalul lui 2023 s-a constituit Alianța Dreapta Unită (ADU), reunind Forța Dreptei, Uniunea Salvați România (USR) și Partidul Mișcarea Populară (PMP) – actualitateavranceana.ro, actualitateavranceana.ro. Scopul ADU a fost prezentarea unei liste comune la alegerile pentru Parlamentul European din iunie 2024, pentru a coagula voturile electoratului de centru-dreapta. Alianța a propus o listă comună de candidați, pe care s-au regăsit atât lideri USR (Dan Barna, Vlad Voiculescu), cât și PMP (Eugen Tomac) și reprezentanți FD – notabil Violeta Alexandru, plasată pe o poziție eligibilă – ro.wikipedia.org. Alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024 au adus alianței un rezultat moderat: ADU s-a clasat abia a cincea forță politică la nivel național, cu puțin peste 3% din voturi – romania.europalibera.org. Totuși, datorită sistemului de redistribuire, lista comună a obținut 6 mandate de europarlamentar, dintre care unul a revenit Forței Dreptei (Violeta Alexandru urmând să reprezinte partidul la Bruxelles) – ro.wikipedia.org. Ceilalți eurodeputați ai alianței au fost în majoritate de la USR, astfel că grupul comun s-a afiliat în Parlamentul European la fracțiunea Renew Europe (liberali progresiști) – o situație inedită pentru FD, care ideologic s-ar fi încadrat mai degrabă la PPE, însă a acceptat compromisul dat fiind contextul listei comune – euronews.roeuronews.ro.

După europarlamentare, Alianța Dreapta Unită s-a dizolvat (în septembrie 2024) – ro.wikipedia.org, USR alegând să meargă separat la alegerile parlamentare din toamnă. Forța Dreptei a continuat însă parteneriatul electoral cu PMP, formând împreună Alianța Forțelor de Dreapta (denumită și alianța liberal-conservatoare) – ro.wikipedia.org. Sub această umbrelă, FD și PMP au participat la alegerile parlamentare din decembrie 2024 cu liste comune. Rezultatul a fost însă sub așteptări: alianța FD-PMP nu a reușit să treacă pragul electoral (pragul pentru o coaliție de două partide fiind 8%). Conform datelor finale, Forța Dreptei a obținut aproximativ 2,0% din voturi la Camera Deputaților (cca 190 de mii de voturi) și 1,9% la Senat – ro.wikipedia.org, insuficient pentru a trimite reprezentanți în Parlament. Nici alături de voturile PMP (și acesta cotat tot în jur de 2%) nu s-a atins pragul necesar. În consecință, după alegeri partidul a rămas extraparlamentar, fără niciun deputat sau senator în legislatura 2024-2028 – ro.wikipedia.org, ro.wikipedia.org. Această contraperformanță a confirmat statutul de partid minor al FD pe scena națională, în pofida profilului mediatic al liderilor săi.

Tot în 2024 au avut loc și alegeri locale (concomitent cu cele europarlamentare, în iunie 2024). Forța Dreptei și-a coordonat strategia locală flexibil: în unele județe a candidat în alianță cu USR și PMP sub sigla Dreapta Unită, în altele separat sau în formule locale adaptate – jurnalulolteniei.ro. La nivel național, scorul cumulat al partidelor de dreapta neaflate la guvernare (USR, FD, PMP) a fost modest – ADU a obținut abia în jur de 3% din voturi pentru consiliile locale și județene, situându-se în urma AUR și UDMR în clasamentul partidelor – romania.europalibera.org, romania.europalibera.org. Cu toate acestea, Forța Dreptei a reușit să câștige o serie de mandate de consilieri locali și județeni. Potrivit datelor centralizate, FD are în prezent 17 consilieri județeni la nivel național – ro.wikipedia.org (dintr-un total de 1338, deci aproximativ 1,3%) – semn că partidul are o reprezentare locală incipientă, concentrată probabil în fiefurile unde foștii liberali orbanisti erau influenți. Un succes notabil indirect al FD la locale a fost menținerea Primăriei Generale a Bucureștiului sub Nicușor Dan: primarul în funcție (independent, susținut de FD, USR și alte forțe de dreapta) a obținut aproape 48% din voturi și a câștigat un nou mandat – romania.europalibera.org. Forța Dreptei a revendicat acest rezultat ca pe o victorie a dreptei unite în Capitală, subliniind necesitatea coagulării opoziției anti-PSD și la nivel local.

În ansamblu, bilanțul electoral al Forței Dreptei în primii ani este modest. Partidul nu a intrat în Parlamentul național și deține doar câteva zeci de aleși locali în toată țara. Pe de altă parte, alianțele tactice i-au permis totuși să acceadă în Parlamentul European și să fie parte a administrației Bucureștiului. Eșecurile electorale au alimentat întrebările privind viabilitatea FD pe termen lung, însă liderii săi rămân optimiști, considerând că acesta este doar începutul și că principiile nu pot fi sacrificate de dragul unui scor rapid. Urmează o perioadă de reconstrucție și consolidare, în care partidul va încerca să crească de la bază, prin performanța aleșilor locali și prin opoziția pe care o vor face în forurile deliberative unde sunt prezenți.

Inițiative și politici susținute

Chiar dacă nu a avut o pondere mare în legislativ, Forța Dreptei s-a remarcat printr-o serie de inițiative și propuneri legislative care reflectă prioritățile sale politice. Parlamentarii FD au pus accent pe corectitudinea în cheltuirea banului public, reducerea privilegiilor nejustificate și sprijinirea categoriilor socio-economice active. Unul dintre primele proiecte de lege anunțate de partid (în februarie 2022) a vizat criza prețurilor la energie: deputații FD, precum Gabriel Plăiașu, au propus o lege care să înjumătățească facturile la energie pentru populație – damboviteanul.com. Concret, proiectul prevedea măsuri liberale de relaxare fiscală – reducerea TVA la 5% la energie, eliminarea accizei și a certificatelor verzi – menite să scadă drastic costurile suportate de consumatori – damboviteanul.com, damboviteanul.com. Această inițiativă a fost în ton cu filosofia partidului de a folosi pârghiile fiscale pentru a stimula economia și a proteja cetățenii, în locul intervențiilor administrative de tip plafonare de preț (preferate de coaliția de guvernare).

O altă temă majoră pentru Forța Dreptei a fost reforma pensiilor speciale. FD s-a aliniat discursului public care clamează echitate și sustenabilitate în sistemul de pensii, criticând vehement privilegiile speciale acordate anumitor categorii (parlamentari, magistrați, funcționari etc.). În februarie 2023, Violeta Alexandru – fost ministru al Muncii și membru FD – a anunțat depunerea unui proiect de lege pentru desființarea pensiilor speciale – news.ro. Alexandru a acuzat coaliția de la putere că tergiversează subiectul și „nu a făcut decât să schimbe pe ici-colo, nimic substanțial” în legislația privilegiilor, în timp ce FD consideră necesar un moment zero în care toate pensiile speciale eliminate cu excepția celor protejate de decizii constituționale – news.ro. Proiectul Forței Dreptei prevedea alinierea tuturor pensiilor la principiul contributivității și curățarea „sporurilor și abuzurilor” care permit unor angajați să iasă la pensie anticipat cu beneficii nejustificate – news.ronews.ro. Deși inițiativa nu a ajuns să fie adoptată (fiind respinsă în Parlamentul dominat de PNL și PSD), ea a servit ca platformă de comunicare pentru FD, care s-a poziționat drept avocatul meritocrației și justiției sociale pe zona de dreapta.

În mod similar, Forța Dreptei a sprijinit demersuri de combatere a evaziunii și corupției, acționând alături de USR pentru a bloca tentative controversate ale majorității. De pildă, în 2023 FD și USR au atacat la Curtea Constituțională un proiect de lege promovat de coaliție care atenua sancționarea unor fapte de evaziune fiscală (considerat de opoziție drept o „dezincriminare mascată” a evaziunii) – agerpres.ro. Cele două partide au denunțat inițiativa ca fiind contrară principiilor statului de drept și interesului public, continuând astfel linia de opoziție anti-corupție inaugurată de USR, dar preluată și de noul partid al lui Orban.

Și în plan economic-fiscal, FD și-a formulat propriile propuneri. Pe lângă reducerea taxelor pe energie, parlamentarii săi au depus proiecte pentru susținerea mediului de afaceri – de exemplu, o inițiativă legislativă (menționată de presa locală din Satu Mare) care prevede ca zilele libere legale acordate angajaților să fie compensate de stat, nu de angajatori, pentru a nu încărca costurile firmelor mici – presasm.ro, presasm.ro. De asemenea, reprezentanți ai FD au propus creșterea pensiilor publice cu 18% de la 1 ianuarie 2023 – vrancea24.ro (o propunere ambițioasă, justificată de inflația ridicată, dar și criticată de adversari ca fiind populistă pentru un partid de dreapta).

În ansamblu, temele promovate de Forța Dreptei reflectă o combinație de liberalism economic (scăderea impozitelor, încurajarea inițiativei private), justiție socială în sensul echității (tăierea privilegiilor pentru „speciali” și tratarea egală a contribuabililor) și conservatorism moderat (apărarea proprietății, ordinii de drept și a valorilor tradiționale). Partidul a fost vocal și pe subiecte de justiție și ordine publică – de exemplu a susținut moțiuni împotriva ministrului de Interne Lucian Bode, acuzat de plagiate și gestionarea defectuoasă a instituției – libertatea.ro. Deși multe inițiative nu s-au materializat legislativ, FD a reușit să își contureze prin ele o identitate: aceea de „corector” al derivelor puterii din perspectiva dreptei.

Merită menționat că programul politic al Forței Dreptei este încă în evoluție. La capitolul viziune pe termen lung, Orban a prezentat încă din 2021 o „Doctrină liberală conservatoare” ce include obiective precum: descentralizare accelerată (mai multă putere și resurse financiare pentru autoritățile locale) – g4media.ro, g4media.ro, un nou model de dezvoltare economică axat pe producție cu valoare adăugată mare și stoparea dependenței de lohn și importuri – g4media.ro, precum și reconcilierea creșterii economice cu protecția mediului (tranziție către energie verde cu păstrarea securității energetice) – g4media.ro, g4media.ro. Aceste idei indică faptul că FD aspiră să fie mai mult decât un partid al nemulțumirii de moment, încercând să ofere o platformă de guvernare liberal-conservatoare coerentă. Rămâne de văzut câte dintre aceste propuneri vor prinde viață, însă ele conturează direcția în care partidul ar dori să ducă România dacă ar avea ocazia politică.

Controverse și critici

În scurta sa existență, Forța Dreptei a întâmpinat și o serie de critici, atât din partea adversarilor politici, cât și a analiștilor. Cea mai frecventă acuzație a fost că FD ar fi un partid construit mai degrabă din resentiment personal și oportunism politic, decât din necesitatea reală a unei noi forțe ideologice. Faptul că partidul s-a născut imediat după înfrângerea lui Ludovic Orban în competiția internă din PNL i-a făcut pe unii să afirme că Forța Dreptei este, în esență, „partidul lui Orban”, apărut din ambițiile rănite ale acestuia. Criticii din tabăra liberală au catalogat plecarea grupării Orban drept trădare și au prezis efemeritatea noii formațiuni. „Ușa PNL este închisă pentru cei care își bat joc de PNL”, declara în octombrie 2021 Florin Cîțu, sugerând că rătăciții vor eșua și vor dori să revină – ro.wikipedia.org. Până acum, însă, Orban și echipa sa și-au continuat drumul separat, în pofida dificultăților.

Un alt set de critici vizează impactul electoral redus al Forței Dreptei și efectul de fragmentare a voturilor dreptei. Rezultatele sub prag obținute în 2024 au întărit narativul conform căruia FD slăbește opoziția anti-PSD prin divizare. De pildă, în alegerile locale pentru șefia Consiliului Județean Vrancea, candidatul FD (Ion Ștefan, susținut de alianța cu USR și PMP) a obținut ~10% din voturi, suficient cât să încline balanța în favoarea PSD, care a câștigat la o diferență infimă în fața PNL – adevarul.ro, adevarul.ro. Situații similare, în care voturile adunate de FD și partenerii săi ar fi putut schimba soarta unor competiții dacă erau comasate cu ale PNL, au alimentat reproșurile că existența partidului lui Orban folosește, paradoxal, tot PSD-ului. „Votezi Forța Dreptei, îl ajuți pe PSD”, acesta a fost mesajul transmis tacit sau explicit de liberali în campanii, încercând să descurajeze electoratul de dreapta să sprijine noii veniți. Orban respinge însă vehement această logică, dând vina pe PNL că „s-a predat PSD-ului” și argumentând că FD luptă pe termen lung pentru reconstruirea unei alternative veritabile de dreapta, chiar cu prețul unor sacrificii pe termen scurt – jurnalulolteniei.ro, jurnalulolteniei.ro.

Cooptarea unor politicieni controversați în rândurile Forței Dreptei a generat de asemenea discuții. Un caz notoriu este cel al fostei senatoare PDL Sorina Plăcintă (Bucuraș). În aprilie 2022, Sorina Plăcintă – care se retrasese din viața politică de câțiva ani – a fost anunțată ca membră a grupului de inițiativă FD Vrancea – g4media.ro, g4media.ro. Ironia situației a fost subliniată de presa centrală: cu un deceniu în urmă, pe când era lider liberal, Ludovic Orban se opunea primirii Sorinei Plăcintă în PNL, declarând public că aceasta „nu are ce căuta în PNL, după ce s-a prostituat politic” prin schimbarea taberelor – g4media.ro. Orban sugera atunci (2012) că traseismul politic al doamnei Plăcintă era inacceptabil. În 2022, însă, același Ludovic Orban a ajuns să o primească alături de el în Forța Dreptei, trecând peste vechile rezerve. Întrebată despre această contradicție, Sorina Plăcintă a pus totul pe seama reevaluării și a faptului că „oamenii mai au dreptul să greșească”, susținând că de data aceasta împărtășește cu Orban dezamăgirea față de alianța PNL-PSD – g4media.ro, g4media.ro. Cazul a fost folosit de adversari pentru a ilustra că Forța Dreptei nu ar fi ferită de compromisuri și că principiile pot deveni flexibile când vine vorba de atragerea unor figuri cu influență locală. Pe de altă parte, leadership-ul FD a prezentat cooptarea Sorinei Plăcintă ca pe o dovadă că partidul are uși deschise pentru toți cei care împărtășesc valorile de dreapta și se desprind de vechile structuri compromițătoare (în speță alianța cu PSD).

În interiorul partidului, deocamdată nu au răzbătut scandaluri majore publice – lucru de înțeles având în vedere coeziunea în jurul liderului fondator. Totuși, pe termen lung, un eventual management centralizat excesiv al lui Ludovic Orban ar putea fi o sursă de tensiune, după cum susțin unii analiști. Forța Dreptei riscă să fie percepută ca un partid personal al lui Orban, ceea ce îi poate limita atractivitatea către segmente mai largi de electorat. În plus, înfrângerile electorale succesive pot induce descurajare în rândul membrilor și riscă migrarea acestora către formațiuni mai puternice. De altfel, au existat deja situații în care unii aleși locali sau lideri județeni FD au părăsit partidul: de exemplu, presa a relatat că în 2023 prim-vicepreședintele PNL Timiș, Alin Nica (șeful CJ Timiș), după ce a pierdut sprijinul propriului partid, a cochetat cu ideea de a candida din partea Forței Dreptei – libertatea.ro – o mișcare ce ar fi stârnit controverse, dat fiind că Nica fusese adversar politic al lui Orban în PNL. Astfel de treceri sau tatonări arată atât potențialul FD de a atrage nemulțumiți din alte partide, cât și riscul de a prelua conflicte și figuri controversate.

În concluzie la capitolul controverse, se poate spune că principala vulnerabilitate a Forței Dreptei rămâne credibilitatea: poate oare acest partid să demonstreze că este cu adevărat altceva decât PNL, și să nu repete metehnele partidelor clasice? Susținătorii cred că da, evidențiind verticalitatea cu care FD a refuzat compromisurile cu stânga. Contestatarii însă subliniază inconsecvențele și limitele noului partid, de la jocul politic tot cu oameni vechi, până la pragmatismul alianțelor care i-au diluat profilul (cum a fost alăturarea de USR, un partid cu orientare mai progresistă, pentru scopuri electorale). Imaginea FD este așadar într-un echilibru fragil între speranța în „dreapta autentică” pe care o proclamă și realitatea complexă a politicii, unde idealismul trebuie împăcat cu necesitatea de a obține voturi.

Filiala Vrancea – studiu de caz

Județul Vrancea oferă un exemplu relevant despre modul în care Forța Dreptei s-a implantat la nivel local și ce impact a avut. Constituirea filialei Vrancea a avut loc la scurt timp după înființarea partidului la centru. Doi parlamentari de Vrancea – Ion Ștefan și Ionel Dancă (ambii aleși pe lista PNL în 2020) – au demisionat din PNL în octombrie 2021, alăturându-se grupării Orban – ziaruldevrancea.ro. Ion Ștefan, fost ministru al Dezvoltării în guvernul Orban (cunoscut și pentru porecla „Grindă”, câștigată în urma unei anecdote legate de declarația casei sale), a devenit figura centrală a noii organizații. La 11 aprilie 2022, Biroul Politic Național al FD condus de Orban a mandatat oficial grupul de inițiativă pentru filiala Vrancea – ziaruldevrancea.ro. Evenimentul a fost marcat printr-o întâlnire la Focșani, la care a participat Ludovic Orban personal, alături de mai mulți deputați FD și lideri ai partidului în teritoriu – actualitateavranceana.ro. În cadrul acestei conferințe județene, Ion Ștefan a fost ales președinte al organizației Vrancea a Forței Dreptei actualitateavranceana.ro, el conducând de facto filiala încă de la început, ca coordonator.

Liderii locali și influența lor: Pe lângă Ion Ștefan (președinte), în conducerea județeană a FD Vrancea au fost cooptați atât politicieni cu experiență, cât și persoane din societatea civilă locală. Lista anunțată în aprilie 2022 îi includea pe: Constantin Gavriloiu (medic stomatolog, fost manager de spital județean interimar), Daniel Ene, Sorina Bucuraș (Plăcintă) – fost senator și ministru PDL originar din Focșani, Codruța Elena Neagu (medic), George Panțica, Maria Păduraru, Andy Tufaru, Gheorghe Buleandră, ș.a.ziaruldevrancea.ro, ziaruldevrancea.ro. Prezența Sorinei Plăcintă în echipă a atras atenția – pe lângă trecutul său politic, ea este un important om de afaceri local (deținând compania de textile Sorste în Focșani) și are încă influență în comunitate – g4media.ro. Implicarea sa a fost menită să dea greutate filialei și să atragă votanții de dreapta mai conservatori din județ, dat fiind că Plăcintă fusese și parlamentar de Vrancea. De asemenea, un alt nume cu greutate este Ionel Dancă, fost jurnalist economic și apoi șef al Cancelariei premierului (în guvernul Orban). Dancă, originar din Vrancea, deși activ mai mult pe plan național în comunicarea partidului, a contribuit la consolidarea filialei județene și a reprezentat Vrancea în Parlament până în 2024 sub steagul FD. Acești lideri locali – Ștefan, Dancă, Plăcintă – împreună cu alții din Biroul Județean, au adus atât capital politic, cât și expertiză administrativă, dat fiind că unii ocupaseră deja funcții publice importante.

Activitatea politică și vizibilitatea la nivel local: Forța Dreptei Vrancea s-a poziționat încă de la început ca o alternativă la vechiul bipolarism PSD–PNL din județ. Vrancea are o istorie politică dominată de PSD (cu celebrul baron local Marian Oprișan conducând Consiliul Județean timp de aproape două decenii) și de o opoziție de dreapta fragmentată. În 2020, PNL a reușit o victorie surpriză la Vrancea: Cătălin Toma (PNL) l-a învins pe Oprișan și a preluat șefia Consiliului Județean, în timp ce la Focșani primăria a rămas la PSD (Cristi Misăilă). Plecarea lui Ion Ștefan și a lui Ionel Dancă din PNL a creat un scenariu inedit: practic, dreapta vrânceană s-a rupt în două tabere – liberalii rămași (în frunte cu Cătălin Toma și noul lider PNL Vrancea, deputatul Dragoș Ciobotaru) și gruparea Forța Dreptei condusă de Ion Ștefan. În acest context, FD Vrancea a depus eforturi pentru a se legitima ca voce a opoziției de dreapta „adevărate” față de dominația PSD. Ion Ștefan a fost foarte vocal în critica administrației PSD din Focșani și a consiliului județean, dar nu a ezitat să critice și PNL-ul local atunci când acesta ar fi fost prea moale cu PSD. Un exemplu de mesaj: Ștefan a declarat că „electoratul vrâncean vrea politici de dezvoltare de dreapta”, cerând investiții precum un spital județean nou, proiect pe care s-a angajat să-l promoveze dacă dreapta revine la conducerea județului – actualitateavranceana.ro.

Pe parcursul anului 2022 și 2023, FD Vrancea a organizat numeroase întâlniri cu simpatizanții, conferințe de presă și acțiuni comune cu partenerii săi opoziționiști (USR și PMP). Partidul a atras și aleși locali din eșaloanele doi: de exemplu, consilieri locali sau membri PNL din diferite comune care nu au fost de acord cu alianța cu PSD au trecut la Forța Dreptei (în unele cazuri pierzându-și mandatul conform legii, dar continuând activismul politic alături de FD). Vizibilitatea filialei a fost sporită de vizitele dese ale lui Ludovic Orban la Focșani, care a participat la evenimente publice ale FD Vrancea. De altfel, în martie 2024, la Conferința Județeană de alegeri a FD Vrancea, Orban și lideri naționali precum Violeta Alexandru și Antonel Tănase au fost prezenți la Focșani pentru a valida noua conducere a organizației – actualitateavranceana.ro. Acea reuniune s-a dorit un semnal de mobilizare înaintea alegerilor locale: obiectivul enunțat de Ion Ștefan a fost câștigarea președinției Consiliului Județean Vrancea la scrutinul din iunie 2024 – actualitateavranceana.ro. Partidul a adoptat în Vrancea o strategie de alianță – menținând proiectul Dreapta Unită împreună cu USR și PMP. La conferința FD, reprezentanți ai USR și PMP Vrancea au fost invitați și au susținut ideea unui front comun anti-PSD – actualitateavranceana.ro, chiar dacă la nivel național alianța era incertă.

Poziția și performanța filialei Vrancea comparativ cu alte filiale: Rezultatele alegerilor locale din 9 iunie 2024 au fost un test important pentru FD Vrancea. În competiția pentru președinția Consiliului Județean, Ion Ștefan (candidatul Dreapta Unită – susținut de FD, USR, PMP) s-a clasat pe locul al treilea, cu 10,03% din voturi – adevarul.ro. A fost devansat atât de candidatul PSD (Nicușor Halici, ~37,4%), cât și de cel al PNL (Dragoș Ciobotaru, ~36,4%) – adevarul.ro, adevarul.ro. Prin urmare, PSD a recâștigat șefia CJ Vrancea, profitând de faptul că voturile dreptei s-au împărțit între PNL și alianța FD-USR-PMP – diferența dintre primele două locuri fiind de doar câteva sute de voturi. La Consiliul Județean, lista comună a FD-USR-PMP a obținut în jur de 8,3% din voturi (aprox. 12.200 de voturi), reușind astfel să treacă pragul de 5% și să obțină câteva mandate de consilieri (estimativ 2 sau 3 din totalul de 32). Comparativ, în alte județe Forța Dreptei a avut performanțe mixte: în fiefuri tradițional liberale precum Vâlcea sau Argeș, FD a reușit să se apropie de 10% în alianțe locale, pe când în zone dominate de PSD prezența sa a fost aproape insesizabilă. Filiala Vrancea, condusă de un fost ministru și având în echipă un fost senator, se numără printre cele mai puternice organizații FD din provincie – fapt reflectat de scorul de circa 10%, peste media națională a partidului la locale (3%) – romania.europalibera.org. Cu toate acestea, țelul ambițios de a cuceri conducerea județului nu a fost atins. Ca termen de comparație, FD Vrancea a avut un rezultat mai bun decât filiale din Transilvania sau sudul țării unde partidul abia s-a organizat (unele obținând 1-2%), dar a rămas în urma organizațiilor din zone unde USR e mai puternic și a ridicat scorul alianței (de exemplu în Timiș sau Brașov alianța de dreapta a trecut de 15%).

Local, influența FD Vrancea rămâne deocamdată limitată la nivelul de consilieri de opoziție în Consiliul Județean și în câteva consilii locale (inclusiv, probabil, în Consiliul Local Focșani, unde lista Dreapta Unită a obținut un scor modest, sub PNL și PSD). Filiala se străduiește însă să se consolideze și în afara ciclului electoral: are organizație de tineret, ține legătura cu mediul de afaceri local (Sorina Bucuraș fiind un liant cu acest sector), și capitalizează pe notorietatea lui Ion Ștefan, care continuă să fie o voce critică în spațiul public vrâncean. Un aspect important este relația filialei FD cu celelalte partide de opoziție din Vrancea. Până acum, colaborarea cu USR și PMP a fost relativ armonioasă – dovadă susținerea reciprocă în 2024. În schimb, cu PNL există o competiție deschisă și adesea aspră. Înainte de alegeri, șeful PNL Vrancea, Dragoș Ciobotaru, l-a acuzat pe Ion Ștefan că prin încăpățânarea de a candida separat riscă să readucă PSD la putere, în timp ce Ștefan i-a replicat că liberalii n-ar fi credibili fiind oricum aliați cu PSD la București. Acest duel al declarațiilor indică o ruptură profundă pe dreapta locală. Vrancea, așadar, ilustrează provocarea strategică pentru Forța Dreptei: cum să convingă electoratul tradițional de dreapta să îi urmeze pe ei, și nu PNL-ul istoric, într-un mediu politic unde PSD rămâne adversarul principal.

Comparație cu alte partide de pe eșichierul de dreapta (național și Vrancea)

Pentru a înțelege mai bine identitatea Forței Dreptei, este utilă compararea sa cu alte formațiuni de dreapta din România – atât la nivel național, cât și în plan local (ex. județul Vrancea):

• PNL (Partidul Național Liberal): Forța Dreptei s-a născut chiar dintr-o aripă ruptă din PNL, deci similaritățile doctrinare sunt evidente. Ambele se declară partide liberale de centru-dreapta, membre PPE, susținătoare ale economiei de piață și ale parcursului pro-UE al României. Diferența fundamentală constă în poziționarea față de PSD: PNL, aflat la guvernare, a coabitat cu stânga, pe când FD se definește prin opoziția față de aceasta. La nivel național, FD critică PNL că a devenit „vasalul PSD” și că a abandonat reformele de dreapta – jurnalulolteniei.ro. În Vrancea, competiția dintre FD și PNL este acerbă – cele două se dispută același bazin electoral anti-PSD. PNL Vrancea are avantajul structurilor consolidate și al unor poziții-cheie (de exemplu, a deținut președinția CJ între 2020-2024), în timp ce FD Vrancea mizează pe figura charismatică a lui Ion Ștefan și pe mesajul de puritate doctrinară. Mulți votanți de dreapta vrânceni îi privesc însă încă pe oamenii lui Orban ca pe niște foști liberali – deci diferențierea de PNL la urne a fost dificilă, dovadă scorurile relativ mici ale FD acolo unde PNL e puternic.
• USR (Uniunea Salvați România): Deși a fost partener ocazional al Forței Dreptei, USR este un partid cu o identitate diferită. USR se poziționează ca reformator radical, anti-corupție, cu accente progresiste în plan civic (fără a fi însă de stânga pe economie). FD și USR împărtășesc anti-pesedismul și critica la adresa vechilor partide, dar se deosebesc prin orientarea valorică: FD e conservatoare (pro-familie tradițională, apropiată de cultele religioase), pe când USR are o aripă progresistă (deschisă la drepturi civile moderne, la secularism accentuat). La nivel național, USR face parte din grupul european Renew, FD din PPE – fapt care reflectă nuanțele ideologice. Cu toate acestea, pragmatismul opoziției i-a apropiat adesea: au acționat împreună în Parlament (moțiuni, sesizări CCR) și au format Alianța Dreapta Unită pentru europarlamentare – ro.wikipedia.org. Local, relația diferă de la județ la județ. În Vrancea, USR este o forță relativ mică, care fără sprijinul FD și PMP nu ar avea multe șanse împotriva tandemului PSD-PNL. Așadar, Dreapta Unită a funcționat aici ca un vehicul comun. Însă în urbanul mare (de ex. la București, Timișoara, etc.), USR are o bază proprie și se vede mai degrabă rival decât aliat al FD, considerând că electoratul modern, urban, corporatist preferă profilul userist. Pe scurt, FD și USR sunt aliați tactici, dar competitori strategici, fiecare încercând să se impună ca principala voce a opoziției non-PSD/PNL.
• PMP (Partidul Mișcarea Populară): Cu PMP, Forța Dreptei are probabil cele mai multe afinități. PMP este un partid tot de dreapta, născut la rândul său dintr-o sciziune (a PDL-ului băsist, în 2013) și care a fost aliat al PNL până în 2020. Ideologic, PMP și FD se suprapun în mare: ambele sunt conservatoare, național-liberale, pro-Europa (PMP a fost membru PPE și a dat eurodeputatul Eugen Tomac). Fuziunea sau alianța era firească, ambele fiind formațiuni mici ce luptă să treacă pragul. În 2024, FD și PMP au colaborat strâns – de la lista comună ADU pentru Bruxelles, la alianța parlamentară și susținerea lui Ludovic Orban drept candidat unic la prezidențiale din partea celor două partide – forta-dreptei.ro, forta-dreptei.ro. Această Alianță a Forțelor de Dreapta practic a funcționat ca o cvasi-fuziune. Diferențele dintre PMP și FD țin mai mult de istoric și stil de conducere: PMP poartă încă amprenta fostului președinte Traian Băsescu și a electoratului său (mai radical anti-PSD, anti-Iliescu, nucleu dur pro-unire cu Moldova etc.), pe când FD e asociată cu Ludovic Orban și liberalismul clasic. În teritoriu, acolo unde PMP avea organizații, FD le-a integrat sau s-a aliat cu ele – de exemplu în Vrancea, președinta PMP local (Mirela Biznă) a făcut front comun cu Ion Ștefan în campania locală din 2024 – vrancea24.ro. Practic, FD și PMP s-au comportat ca un singur partid în multe locuri, încercând împreună să compenseze deficitul de oameni și resurse. E de așteptat ca pe viitor cele două să continue pe drumul contopirii, dacă vor să spere la succes electoral. Dacă ar fi să evidențiem totuși un aspect distinctiv: PMP are un discurs ușor mai naționalist-moderat (moștenit de la Băsescu – ex: insistența pe reunificarea cu Republica Moldova), în timp ce FD pune mai mult accent pe liberalism economic și pe moștenirea Brătienilor.
• AUR (Alianța pentru Unirea Românilor): Comparativ cu AUR, Forța Dreptei reprezintă aproape opusul ca geneză și abordare, chiar dacă ambele sunt încadrate la „dreapta”. AUR e un partid naționalist-populist, apărut tot în 2020 dar din afara establishmentului, cu un mesaj anti-sistem, eurosceptic și adesea extremist. FD, dimpotrivă, e o formațiune de insideri (foști premieri, miniștri, parlamentari), pro-sistem occidental și moderată ca ton. Pe zona valorilor morale, există o oarecare suprapunere – ambele se declară pro-familie tradițională, pro-Biserică și critice la adresa „neomarxismului progresist”. Însuși Orban a avut luări de poziție conservatoare (e împotriva adopțiilor de copii de către cupluri gay, de exemplu). Cu toate acestea, stilul și mijloacele celor două partide diferă profund. AUR mobilizează un electorat frustrat, contestatar, dispus să creadă teorii conspiraționiste și să sfideze regulile (s-a văzut în pandemie). Forța Dreptei se adresează unui electorat de dreapta mai așezat, clasic, educat, care poate a votat PNL sau PMP în trecut și care respinge atât stânga, cât și excesele naționaliste. La urne, AUR a avut un parcurs ascendent (a ajuns al doilea partid în 2024 cu ~18% parlamentare), ceea ce FD nu a reușit. Local, în Vrancea, AUR și FD s-au aflat și ele în competiție: candidatul AUR la șefia CJ (Georgel Badiu) a fost aproape la egalitate cu Ion Ștefan, luând 9,65% din voturi față de 10,03% ale FD – adevarul.ro. Practic împărțind locurile 3-4, au demonstrat că și în județe mai conservatoare există două tipuri de alegători de dreapta: unii care preferă radicalismul AUR, alții care aleg liberal-conservatorii moderați ai lui Orban. FD a încercat să păstreze distanța de AUR, chiar dacă în opoziție se votează uneori la fel contra guvernului: Orban a exclus orice colaborare cu „extremiștii”, iar programul FD pune accent pe atașamentul față de UE, lucru pe care AUR îl contestă deschis – g4media.ro. În ochii publicului, FD se străduiește să nu fie confundată cu AUR, preferând eticheta de „dreapta responsabilă pro-europeană”, versus „dreapta suveranistă și radicală” a lui George Simion. În Vrancea, AUR are un nucleu (fostul deputat în legislatura 2020-24 Georgel Badiu, care a și candidat la CJ), dar până acum cele două formațiuni nu au interacționat – ele concurează pentru voturile anti-sistem în mod separat.

În sinteză, Forța Dreptei navighează într-un spațiu politic aglomerat pe dreapta, încercând să se distingă de PNL (prin intransigență anti-PSD și puritate liberală), să coopereze pragmatic cu USR și PMP (pentru a-și maximiza șansele contra puterii PSD-PNL) și să se delimiteze clar de AUR (pentru a rămâne în zona democratică pro-occidentală). În Vrancea, aceste relații capătă forme concrete: PNL e rivalul direct, USR și PMP au fost aliați conjuncturali, iar AUR un competitor marginal, dar potențial periculos pe fondul nemulțumirilor sociale. Succesul viitor al FD depinde mult de cum va gestiona aceste raporturi – dacă va reuși să unească dreapta non-PSD într-un mod credibil sau dacă va fi percepută doar ca o subdiviziune insignifiantă, risipind voturi.

Concluzie

La aproape patru ani de la înființare, Forța Dreptei se află într-un punct de răscruce. Pe de o parte, și-a făcut simțită prezența în dezbaterea publică, aducând un suflu nou și ridicând teme importante pentru electoratul de dreapta (de la eliminarea pensiilor speciale la apărarea valorilor naționale în context european). Partidul a reușit să atragă în rândurile sale figuri experimentate și să construiască o rețea de organizații locale într-un timp relativ scurt, semn că există nemulțumiri latente în fostul bazin liberal pe care FD le-a canalizat. În județe precum Vrancea, Forța Dreptei a devenit o a treia voce notabilă, spargând duopolul PNL-PSD și oferind alegătorilor dezamăgiți de acestea o alternativă – chiar dacă deocamdată una modestă ca forță electorală.

Pe de altă parte însă, rezultatele concrete obținute de partid sunt modeste. La nivel național, FD nu și-a îndeplinit obiectivul major de a intra în Parlament în 2024, rămânând extraparlamentară și trebuind să lupte din afara instituțiilor centrale pentru a conta. Scorul de ~2% indică fie o insuficientă implantare în societate, fie o reticență a electoratului de dreapta de a abandona „brandul” PNL în favoarea noii echipe a lui Orban. Chiar și pe plan local, precum în Vrancea, FD nu a produs deocamdată schimbări dramatice: PSD continuă să domine Consiliul Județean, iar PNL rămâne principala forță de dreapta în multe primării și consilii locale. Impactul concret al FD în administrația locală vrânceană este limitat la rolul de opoziție – una vocală și necesară, ar spune susținătorii săi, dar totuși opoziție.

Rolul actual al Forței Dreptei în politica românească este așadar acela de partid de nișă, principial, care încearcă să țină vie flacăra unei drepte curate, necompromise cu stânga. FD funcționează ca un gardian ideologic: pune presiune pe PNL să nu devieze prea mult spre stânga și încearcă să recupereze agenda liberal-conservatoare abandonată de liberali în ultimii ani la guvernare. În același timp, partidul se poziționează ca punte de dialog între segmente diverse ale dreptei (de la conservatori moderați la tehnocrați useriști și populari basescieni), în speranța că va putea cataliza la un moment dat reunificarea acestor forțe într-o alianță câștigătoare.

Perspectivele Forței Dreptei depind de câțiva factori-cheie. Unul este evoluția PNL-PSD: dacă aceștia vor continua alianța și în viitor, FD ar putea beneficia de pe urma erodării imaginii PNL (văzut ca subordonat PSD) și să atragă tot mai mulți liberali nemulțumiți. Doi, coagularea opoziției: Ludovic Orban a lăsat de înțeles că este deschis la o coalizare a dreptei pentru viitoarele bătălii cruciale (de exemplu, el însuși a renunțat la candidatura prezidențială în turul I din 2024 și a susținut un candidat comun al opoziției, semn de flexibilitate – capital.ro, capital.ro). Dacă FD, USR și PMP (eventual și alte grupări) vor reuși să-și unească forțele mai temeinic, șansele ca Forța Dreptei să revină în Parlament la viitoarele alegeri cresc considerabil. În fine, un al treilea factor este leadership-ul intern și capacitatea de regenerare: partidul va trebui să demonstreze că nu este dependent exclusiv de Ludovic Orban și că poate aduce în prim-plan și alte figuri credibile, mai ales din rândul generației tinere de politicieni de dreapta.

În Vrancea, impactul de până acum al Forței Dreptei a fost mai degrabă acela de a sparge monopolul discursiv al vechilor partide. Chiar dacă Ion Ștefan nu a câștigat președinția CJ, prezența sa în cursă a forțat PNL și PSD să își ajusteze strategiile și să facă campanie mai activă, știind că există un al treilea competitor. În consiliul județean, consilierii FD (împreună cu cei USR și PMP) pot forma un pol alternativ, care să monitorizeze majoritatea PSD și să ofere soluții diferite. La nivel local, FD Vrancea și-a propus să crească în următorii ani prin atragerea de noi membri (în special tineri profesioniști și antreprenori locali) și prin pregătirea pentru alegerile din 2028, când speră să obțină un rezultat mai bun. Filiala are avantajul unei unități ideologice – toți membrii săi sunt convinși anti-PSD – însă va trebui să depășească obstacole precum lipsa de resurse financiare comparativ cu marile partide și inerția electoratului rural, care în Vrancea este tradițional orientat spre PSD.

În concluzie, Forța Dreptei rămâne un experiment politic în derulare. Este expresia unei dorințe de reîntoarcere la principiile dreptei în politica românească, într-un moment în care multe partide par dispuse la compromisuri ideologice pentru a guverna. Dacă acest experiment va reuși sau nu, depinde atât de factorii enumerați, cât și de contextul mai larg: de exemplu, de cât de mult se va eroda coaliția de guvernare și de cum va evolua scena politică europeană (ascensiunea curentelor populiste ar putea fie să afecteze FD – dacă electoratul virează spre extremism –, fie dimpotrivă să o ajute, dacă lumea va căuta opțiuni de dreapta moderate). Cert este că, pentru moment, Forța Dreptei joacă un rol de nișă, dar important – acela de a ține vie opoziția din interiorul dreptei față de dominația PSD. Într-o democrație sănătoasă, chiar și un partid mic poate avea un impact semnificativ dacă vocea lui reușește să influențeze agenda publică. FD a reușit deja în câteva rânduri să aducă subiecte în atenția publicului (precum discuția despre principiile trădate de PNL, sau presiunea pe eliminarea pensiilor speciale). În Vrancea, chiar dacă nu a produs o revoluție electorală, partidul a plantat semințele unei alternative pe partea dreaptă – iar existența acestei alternative poate, pe termen lung, să ducă la schimbarea echilibrului politic local.

Rămâne de văzut dacă Forța Dreptei va evolua dincolo de statutul de „partid-satelit” și va deveni o forță de sine stătătoare în politica românească. Provocările sunt mari, dar și miza este pe măsură: reprezentarea coerentă a electoratului liberal-conservator, fără compromisuri majore, ar putea împrospăta viața politică autohtonă. Într-un peisaj dominat de pragmatism și alianțe tranzacționale, Forța Dreptei se recomandă ca un etalon de consecvență – rămâne de văzut dacă electoratul îi va acorda creditul necesar pentru a transforma această consecvență în putere politică reală.

Surse folosite:

• Constituirea și contextul fondării partidului Forța Dreptei – ro.wikipedia.org, ro.wikipedia.org
• Declarații ale lui Ludovic Orban privind motivele ruperii de PNL și direcția doctrinară (liberal-conservatoare, anti-PSD) – ro.wikipedia.org, jurnalulolteniei.ro
• Detalii despre alianțele electorale din 2024 – Alianța Dreapta Unită (USR, PMP, FD) și continuarea alianței FD-PMP – ro.wikipedia.org, ro.wikipedia.org
• Rezultate electorale 2024: europarlamentare (ADU ~3%, 6 mandate) – romania.europalibera.org, euronews.ro; parlamentare (FD ~2%, 0 mandate) – ro.wikipedia.org; locale (ADU ~3% național, modest) – romania.europalibera.org
• Alegeri locale Vrancea 2024: scor CJ Vrancea – PSD 37,4%, PNL 36,4%, ADU (Ion Ștefan) 10,0%, AUR 9,7% – adevarul.ro, adevarul.ro
• Organizarea filialei Vrancea: anunț oficial Orban, componența conducerii (Ion Ștefan, Sorina Bucuraș etc.) – ziaruldevrancea.ro, ziaruldevrancea.ro
• Sorina Plăcintă – trecerea la FD Vrancea și declarațiile contradictorii (Orban 2012 vs. 2022) – g4media.ro, g4media.ro
• Declarații programatice FD: Violeta Alexandru despre proiectul de eliminare a pensiilor speciale – news.ro; Gabriel Plăiașu despre legea pentru reducerea facturilor la energie damboviteanul.com; moțiunea contra ministrului Boloș forta-dreptei.ro
• Declarații Orban despre PNL-PSD: „PNL vasal PSD, a trădat electoratul” – jurnalulolteniei.ro.
• Date organizaționale FD: ~20.000 membri (2023), filiale în 39 județe – jurnalulolteniei.ro.
• Comparație partide: citat Orban despre Rareș Bogdan/PNL că „votezi PNL aduci PSD la putere” – jurnalulolteniei.ro, jurnalulolteniei.ro.
• Rezultate Vrancea consiliu (8,28% ADU) conform rezultatevot.ro și presa locală.